Alimentatie

Autentificare

Newsletter

Aboneaza-te la Alimentatie.


04 Mai
Luni
Alimentatie

Prăjitură cu 11 E-uri

Aspectul plăcut al desertului Alka este obţinut cu ajutorul unor aditivi alimentari. Aceştia fac prăjitura mai pufoasă, mai gustoasă şi mai nesănătoasă.

Arată foarte frumos. Aproape că te convinge. Numai că, înainte de a desface ambalajul, trebuie să-l citim cu atenţie. Prăjitura casei cu cacao şi fulgi de ciocolată Alka are o listă impresionantă de ingrediente: “zahăr, făină de grâu, apă, praf de ouă, grăsime vegetală, sirop de glucoză, fulgi de ciocolată 4.12% (zahăr, unt de cacao, masă de cacao, lecitină din soia E 322), cacao 2,80%, zahăr brun, amidon din grâu, agent de umezire: propilen glicol E 1520, glicerină E 422, agenţi de afânare: difosfat disodic E 339, bicarbonat de sodiu E 500, emulsificator: esteri poligliceridici ai acizilor graşi E 475, sare iodată, acidifiant: acid citric E 330, conservant: acid sorbic E 200, colorant alimentar: caramel E 150, agenţi de îngroşare: celuloză E 460, gume xantan E 415, arome: vanilie şi ciocolată. Conţine: făină de grâu, praf de ouă, lecitină din soia. Poate conţine urme de alune şi lapte praf”. Pe lângă această enumerare mai găsim şi informaţiile nutriţionale pentru 100 de grame de prăjitură: valoare energetică 429 kcal/1795 kj, proteine: 5,24 g, glucide 45,1g, lipide: 24,70 g.

ANALIZĂ. Eticheta ne arată că prăjitura casei este un produs alimentar din categoria dulciurilor cu un profil dezechilibrat cu un exces de glucide din care majoritatea este reprezentată de zaharoză cu index glicemic foarte ridicat. Acesta este nesănătos şi foarte solicitant atât pentru pancreasul endocrin (care produce insulina), cât şi pentru cel exocrine (care produce enzime hidrolitice). De asemenea, produsul analizat are un conţinut ridicat de grăsimi vegetale. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, se întreabă care este sursa botanică din care provin grăsimile folosite şi dacă sunt manipulate prin procedee chimice. Combinaţia dintre glucide şi lipide nu este sănătoasă imprimând şi o densitate calorică foarte ridicată prăjiturii: 429 kcal/100 g. Conţine o sursă de gluten. De asemenea, conţine o serie întreagă de aditivi alimentari: agenţi de umidificare, agenţi de afânare, coloranţi, emulficatori, gume, arome.

CONCLUZII. Specialistul ne spune că produsul nu este indicat supraponderalilor, obezilor, bolnavilor cardiovasculari, hipertensivilor, celor cu boli renale şi hepatice, celor cu status proinflamator sistemic, femeilor însărcinate şi care alăptează. Persoanele sănătoase, active, copiii îl vor consuma cu moderaţie. Diabeticii îl vor consuma numai cu avizul medicului curant. Este interzis bolnavilor de celiachie, din cauza conţinutului de gluten.

Propilen glicol
Aditivul alimentar E 1520 a fost introdus în folosinţă în februarie 2001, până atunci în Uniunea Europeană fiind interzis în industria alimentară. Până atunci fusese folosit foarte des în industria cosmetică pentru creme şi unguente, în produse pentru îngrijirea părului sau deodorante. Datorită gustului său plăcut, asemănător cu al glicerinei, a fost folosit şi în industria medicamentelor, mai ales la fabricarea siropurilor pentru copii. În Statele Unite ale Americii, toate medicamentele conţinând propilen glicol au fost retrase de pe piaţă. S-a constatat că provoacă depresii sau infarturi, atunci când erau administrate intravenos. De asemenea, unele cosmetice conţinând propilen glicol sunt vinovate pentru apariţia unor boli de piele. Autorităţile americane recomandă să nu se intre în contact direct cu substanţa, fiind de preferat folosirea mănuşilor. Nici acum nu poate fi folosit în industria alimentară ca atare, ci ca bază pentru alţi aditvi.

Sursa: Jurnalul National

,


Etichete:

Lasa un comentariu



Copyright 2007 Alimentatie este un proiect EcoSemnal - Gazduit pe servere dedicate SimpliQ - Optimizare de SEO IBB